Page 55 - jurnalul conferintei Scoala online
P. 55

ȘCOALA ONLINE. ASPECTE. PROVOCĂRI. SOLUȚII.
                                      Casa Corpului Didactic Simion Mehedinți Vrancea

           lipsei  unui  „locus  amoenus”  pentru  designul  educațional,
           efectul a fost neașteptat de bun.
                  De ce?! A fost poveste, a fost inedit, a fost...ceva ce
           seamănă cu momentul pe care tocmai îl trăim, însemna, deci,
           un  adevăr  –  oare  sunt  elevii  noștri,  totuși,  în  căutarea
           adevărului?! Oare, nu cumva tot valoarea unui conținut bine
           formulat este cea care ajunge la „urechile”, de obicei așteptate,
           ale învățătorului?!
                  Un alt posibil răspuns l-am găsit într-o carte de eseuri
           (conferințe,  la  un  moment  dat)  scrise  de  Horia  Roman
           Patapievici, „Partea nevăzută decide totul”. Nu ascund că titlul
           în sine părea că vorbește despre spațiul acesta online, ciudat,
           criptat, care ascunde și care, într-un fel, ne obligă la reformulări
           ale demersului didactic. Într-unul din eseurile despre „educația
           liberală”,  Patapievici  vorbește,  pe  numele  lui  Platon  și
           Aristotel, despre conceptele de „conversație neîntreruptă”.
                  Ce înseamnă acest lucru? Că educația ar trebui să fie o
           neîntreruptă  comuniune  și  comunicare  în  preajma  celor  mai
           luminate minți (a se vedea - cărți), așa încât „sufletul” celui
           educat să se transforme către ceea ce pedagogul numește „ideal
           educațional”, adică țelul învățării.
                  De  ce  m-am  oprit  la  acestă  posibilă  viziune  asupra
           educației?!  Tocmai  fiindcă  școala  online  suspendă  prezența
           fizică, ex. catedra, a învățătorului; suspendă un tip de autoritate
           pe care lecția clasică o presupune; anulează acea persuasiune a
           discursului care venea din nonverbal, paraverval, din „regia”
           orei de curs pe viu. În „online” nu rămâne decât „conversația”
           – ea singură trebuie să convingă, să argumenteze, să „Scrie pe
           suflete” (cf: Platon – „Phaidon). În acest tip de educație foarte
           nou, ne întoarcem, cu arme și bagaje, la un tip de educații foarte
           vechi  (sau,  ar  trebui)  –  anume,  de  a-l  pune  pe  copil  în
           vecinătatea minților strălucite într-un spațiu exclusiv verbal, al
           dialogului,  al  „banchetului”  ideilor  celor  mai  valoroase.
           Cuminrcându-s astfel, „educatul” este așezat pe traseul căutării

                                        54
   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60