Page 24 - 17 varstele scolii nr 13 corel 21.cdr

· le oferă elevilor posibilitatea de a se manifesta ţionale. Ceea ce trebuie să înveţe aceştia sunt bazele
plenar în domeniile în care capacităţile lor sunt cele indispensabile ale unei eficiente învăţări viitoare.
Aceste baze sunt deopotrivă de natură cognitivă,
mai evidente;
afectivă şi motivaţională. Elevii trebuie să devină
· cultivă cooperarea şi nu competiţia; capabili să-şi organizeze şi să-şi ordoneze propria
· elevii deprind strategia cercetării; învaţă să lor învăţare, să înveţe singuri sau în grup şi să
creeze situaţii, să emită ipoteze asupra cauzelor şi surmonteze dificultăţile pe care le întâlnesc în
relaţiilor în curs de investigaţie, să estimeze cursul proceselor de învăţare. Desfăşurând activităţi
rezultatele posibile, să mediteze asupra sarcinii integrate, copilul are posibilitatea de a-şi exprima
date;
păreri personale, de a coopera cu ceilalţi în
· sunt instrumente de apreciere prognostică elaborarea de idei noi, în rezolvarea sarcinilor, în
deoarece arată măsura în care elevii prezintă sau nu argumentare, devenind mai activ şi câştigând mai
anumite aptitudini şi au valoare diagnostică, fiind multă încredere în sine. In ce priveşte rolul cadrului
un bun prilej de testare şi de verificare a didactic, acesta devine un „facilitator”, mai mult
capacităţilor intelectuale şi a aptitudinilor creatoare decât o sursă de informatii.
ale acestora. Integrarea conţinuturilor şcolare este o
· cadrul didactic trebuie să renunţe la stilul de necesitate şi un deziderat. Strategiile de predare/
lucru fragmentat, în care lecţiile se desfăşoară una învăţare integrată, precum şi nivelurile la care
după alta, cu distincţii clare între ele, ca şi cum nu ar aceasta se realizează sunt condiţionate de o
face parte din acelaşi proces şi să adopte o temă de multitudine de factori, de natură obiectivă dar şi
interes pentru elevi, care transcede graniţele subiectivă. Ele au avantaje, dar şi dezavantaje. În
diferitelor discipline, organizând cunoaşterea ca un dorinţa noastră de a fi moderni însă, de a inova
tot unitar, închegat; practica şcolară, trebuie prudenţă, întrucât
· obiective ale mai multor discipline planificate echilibrul între extreme (diferenţiere pe discipline
în cursul săptămânii sunt atinse în cadrul unor sau integrare totală) se pare că este soluţia cea mai
scenarii/ activităţi zilnice care includ fragmente din eficientă. Se impune, însă, ca şi în plan teoretic să
disciplinele respective sub un singur generic. stăpânim conceptele, pentru a nu pretinde că
Unităţile de învăţare ale disciplinelor se topesc în predăm interdisciplinar, când de fapt realizam
cadrul conturat de temele activităţilor integrate. altceva.
Prin dezvoltarea, implementarea şi Prin aceste activităţi se pune accent pe
aplicarea curriculum-ului integrat se urmăreşte de dezvoltarea gândirii critice, pe formarea de
asemenea “descentralizarea curriculară şi adaptarea competenţe practice, pe feed-back-ul pozitiv, pe
curriculum-ului la nevoile specifice dezvoltării măsurarea şi aprecierea competenţelor.
personale, la cerinţele pieţei forţei de muncă şi ale Se cultivă independenţa, deschiderea spre inovaţie,
fiecărei comunităţi”, în conformitate cu obiectivele emoţiile pozitive, autocontrolul. „Explozia
Pactului Naţional pentru Educaţie. Modalitatea de informaţională” conduce nu numai la creşterea
aplicare a curriculum-ului integrat prin activitaţi cantitativă a cunoştinţelor, ci şi la esenţializare, la
didactice vine în întâmpinarea dezideratului integrare,(M. Maliţa, Orizontul fără limite al
menţionat în Strategia „Educaţie şi Cercetare pentru învăţării, Bucureşti, 1981, Editura Politică, pag.
Societatea Cunoaşterii” care susţine „centrarea 25).
curriculum-ului pe competenţe, nu pe informaţii” Din perspectiva învăţământului modern în
adică pe „blocuri de cunoştinţe, deprinderi şi educaţie accentul trebuie pus pe stăpânirea de către
atitudini care optimizează rezolvarea de probleme”. elevi a proceselor, înţelegerea conceptelor şi pe
Există anumite aptitudini generale pe care capacitatea de a le folosi în diverse situaţii.
elevii trebuie neapărat să le achiziţioneze. Ei trebuie Activitatea integrată se dovedeşte a fi o soluţie
să ştie să comunice, să se adapteze, să rezolve pentru o mai bună corelare a activităţilor de invăţare
probleme şi să utilizeze tehnologiile informa- cu viaţa societăţii, cultura si tehnologia didactică.

BIBLIOGRAFIE
1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruirea interactivă, Presa Universitară Clujeană;
2. Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iaşi
3. Crişan, Al. (coord.), 1996; Curriculum şcolar. Ghid metodologic, Bucureşti, M.E.I.-I.S.E
4. Cucoş, Constantin, 2002, Pedagogie, Polirom, Iaşi;
5. Ionescu, Miron; Radu, Ion, 1995, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
6. Manolescu, Marin, Potolea Dan, 1006, Teoria curriculumului, MEN
7.M. Maliţa, Orizontul fără limite al învăţării, Bucureşti, 1981, Editura Politică,
8. Oprea Crenguta,2006, Strategii didactice interactive, EDP, Bucuresti
9. Văideanu, George, 1988, Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Politică,
10. Curriculum Naţional - Cadru de referinţă , M.E.N.- C.N.C, Corint, Bucureşti, 1998.

22
CCD ”Simion Mehedinți” - Vrancea Revista ”Vârstele școlii”, nr. 13, iunie 2020