Page 15 - 17 varstele scolii nr 13 corel 21.cdr

prin discriminare, învățarea conceptelor concrete, a cunoașterii pe baza interacțiunilor sociale, a
ajungând la învățarea conceptelor abstracte, a limbajului ca mijloc de comunicare și îmbogățire a
regulilor, a principiilor și a legilor, iar în final la experienței individuale cognitive. În acest sens,
contextul cultural al grupului are un rol evident,
rezolvarea de probleme.
învățarea se realizează nu doar la nivel mental, ci și
Etapele activității de învățare sunt pe baza utilizării limbajului și a interacțiunilor
următoarele: sociale, diferitele interpretări individuale devenind
a. Captarea atenției instrumente, cunoașterea este abordată situațional și
b. Anunțarea obiectivelor operaționale folosește ca instrumente limbajul, simbolurile,
c. Reactualizarea cunoștințelor anterioare sursele, modelele, creațiile. Cunoașterea indivi-
d. Dirijarea învățării
duală se construiește pe baza relațiilor interper-
e. Fixarea cunoștințelor asimilate în etapa anterioară sonale, a negocierilor, a confruntărilor și a
f. Obținerea performanței rezolvărilor în grup. Individul pornește în călătoria
g. Asigurarea retenției și a transferului descoperirii, experimentează în mediul său
Mijloacele de învățământ interactive vin în
sprijinul tuturor pașilor descriși anterior. înconjurător și își construiește în acest mod o
concepție practică despre lume.
4.„Învățarea prin rezolvare de probleme” Teoriile constructiviste ale învățării au fost
descrie o concepție de bază a teoriilor construc- utilizate în simulări pe calculator și jocuri complexe
tiviste ale învățării. J. Piaget (1947, 1959) considera cu un conținut bine determinat de elemente reale.
învățarea ca achiziție realizată cu ajutorul Orientate constructivist sunt și mijloace de
experienței anterioare a individului. Acumularea învățământ media care permit rezolvarea de
informațiilor se realizează prin experiența directă și
probleme (uneltele cognitive).
prin valorificarea altor experiențe cognitive deja Pedagogia constructivistă propune mai
consolidate. Procesările informațiilor au loc în multe variante de scenarii didactice, de exemplu:
„cutia neagră” în patru etape: Evocare – Explorare – Explicare –
a. prelucrarea primară a informațiilor (prin senzații Extindere - Evaluare („5E”, R. Bybee)
și percepții, rezultând construirea imaginilor și apoi Explorare – Explicare – Extindere (Martin,
identificarea și prelucrarea lor); R. și colab.)
b. formarea reprezentărilor mentale rezultate din Suscitarea interesului – Investigație –
sistematizarea, organizarea și codificarea informa- Concluzii și reflecții (Martin, R. și colab.)
țiilor, ca modele interiorizate; Evocare – Realizarea sensului – Reflecție
c. prelucrarea abstractă a informațiilor prin (Steele, J.L. ș.a.)
înțelegere, clasificare, conceptualizare, raționa-
Familiarizare – Structurare – Aplicare
lizare, rezolvare de probleme. Această prelucrare se (Singer, M. ș.a.) pentru elevii de gimnaziu
realizează prin integrarea informațiilor noi în cele Evocare – Explorare – Explicare –
vechi, ordonare, grupare, generalizare, formulare de Esențializare – Exersare – Extindere
enunțuri și luare de decizii; (Singer, M. ș.a.)
d. procesarea cunoștințelor în memorie este Aceste scenarii didactice, ca structurări ale
realizată în special prin intermediul memoriei sarcinilor de învățare/ competențelor specifice, nu
procedurale și celei conceptuale și a organizării sub indică însă succesiunea proceselor cognitive
formă de rețele, scheme și scenarii cognitive. implicate în însușirea competențelor de către elevi,
Consecințele educaționale ale acestei teorii
sunt că învățarea reprezintă un proces de ca urmare au valoarea unor modele cognitive sau
modele de predare, dar nu a unor modele de
interiorizare și procesare mentală a informațiilor
învățare.
obținute din experiența directă, ajungându-se la 5. „Învățarea prin schimburi de idei în
modele, scheme și concepte. Învățarea este activă, comunități educaționale”. Învățarea are loc nu
implicând elevii în căutarea și prelucrarea relațiilor numai prin procesul educațional în cadrul școlii, ci
dintre informații și apoi în dezvoltarea sensurilor și și prin orice fel de interacțiune cu mediul. Oamenii
a relațiilor dintre ele. Învățarea este contextuală: preiau în relațiile cu ceilalți un anumit limbaj, își
elevul este în relație cu informațiile, cu experiențele, formează competențe sociale. Cei care învață
cadrul și resursele lor, el depistează și rezolvă parcurg, prin participarea zilnică la comunităti
conflicte, face transferuri, stabilește relații și educaționale, o „ucenicie cognitivă” (cognitive
aplicații ulterioare. Construcția este colaborativă, apprenticeship). Aceasta este o combinație de
motivațională, metacognitivă, atitudinală, observații, explicații, participare, experimentare și
deschizând mai multe soluții de rezolvare, variante
descoperire, în care cunoștințele nu sunt doar
și perspective. însușite, ci și actualizate și modificate. Diferențele
L. S. Vîgotski a elaborat teoria construc- de opinii sunt un factor important în procesul de
tivismului social prin care subliniază natura socială

13
CCD ”Simion Mehedinți” - Vrancea Revista ”Vârstele școlii”, nr. 13, iunie 2020